Cerclajul cervical este o procedură chirurgicală care vizează păstrarea integrității cervicale pentru a prelungi gestația și a îmbunătăți rezultatele obstetricale și este clasificată în: cerclaj profilactic, terapeutic, sau de urgență.
Cerclajul are rolul de a închide orificiul cervixului, astfel scade riscul de avort tardiv sau de naștere prematură în sarcinile cu risc. Se face doar în anumite cazuri, iar medicul va decide dacă este necesar. Ca orice intervenție, poate avea și unele riscuri, despre care poți afla în cele ce urmează.
Cuprins:
- Ce implică cerclajul cervical și când este indicat?
- Când nu este recomandat cerclajul cervical?
- Ce riscuri poate avea cerclajul cervical în timpul sarcinii?
Ce implică cerclajul cervical și când este indicat?
Înainte de operație, medicul de specialitate va face pacientei o ecografie și apoi va verifica dacă există o infecție. Printr-o ecografie transvaginală se face un examen amănunțit al colului uterin.
Cercajul cervical este o procedură chirurgicală, prin care canalul cervical scurtat este închis cu ajutorul unor suturi specifice. De cele mai multe ori, procedura se efectuează pe cale vaginală, dar în unele cazuri este posibil să fie nevoie de un cerclaj cervical transabdominal, frecvent pe cale laparoscopică. După operație, se face o altă ecografie pentru a verifica dacă totul a decurs bine.
Primul tip de cerclaj cervical, cel profilactic, se face de obicei la aproximativ 11-14 săptămâni de gestație ca măsură preventivă, pe baza istoricului anterior al femeii. Cerclajul este de obicei indicat pacientelor cu antecedente de avorturi spontane la vârstă gestaţională mare și nașteri premature în al doilea trimestru de sarcină.
Al doilea tip de cerclaj cervical se efectuează la pacientele la care se identifică scurtarea cervicală la evaluarea transvaginală prin ecografie, cel mai frecvent la 14-24 săptămâni de gestație.
Cerclajul cervical de urgență se realizează atunci când scurtare colului a început deja, colul fiind mai scurt de 1.5-2 cm, observată cu ajutorul ecografiei.
Cerclajul transabdominal este indicat în cazuri de:
- Eșec al cerclajului vaginal
- Malformații la colul uterin
- Insuficiență cervicală recurentă
- Col uterin foarte scurt.
Acest tip de cerclaj se face prin laparoscopie (o tehnică minim invazivă) sau prin laparotomie (o incizie abdominală) fie înainte de sarcină, fie în primul trimestru.
Cerclajul cervical în timpul sarcinii.
Când nu este recomandat cerclajul cervical?
Există situații în care cerclajul cervical nu este recomandat și anume:
- Contracții uterine
- Semne ale unei posibile infecții
- Sângerare vaginală activă
- Ruptura membranelor fetale.
Dacă se constată modificări ale colului uterin foarte târziu în timpul sarcinii sau dacă colul uterin s-a deschis deja semnificativ, medicii recomandă repausul la pat ca fiind cea mai bună alternativă. În acest fel se reduce nivelul de activitate pentru o perioadă de timp.
În cazul sarcinilor gemelare, deși acestea reprezintă ele însele un factor de risc pentru nașterea prematură, ghidurile nu recomandă cerclajul, chiar și în cazurile în care există o reducere a lungimii cervicale. În schimb, administrarea de progesteron pare să reducă probabilitatea nașterii premature la femeile cu sarcină gemelară.
Ce riscuri poate avea cerclajul cervical în timpul sarcinii?
Ca orice intervenție chirurgicală, cerclajul cervical prezintă riscuri. Foarte rar, se pot dezvolta infecții însoțite de secreții vaginale. Simptomele infecției sunt de febră, dureri abdominale, sensibilitate uterină, miros urât al secrețiilor vaginale. În această situație, pacienta trebuie să consulte un medic.
Imediat după cerclajul cervical, este indicată odihna și evitarea oricărei activități fizice. Din acest motiv, aproape întotdeauna se prescrie un concediu medical, pentru a evita oboseala și deplasările.
Un studiu de caz arată că plasarea cerclajului cervical poate duce la leziuni ale tractului urinar.
În timpul plasării suturilor de cerclaj cervical, există riscul apariției unor leziuni la nivelul cervixului. Traumatismele cervicale pot deteriora colul uterin și pot cauza: infecție, sângerare, probleme cervicale.
În cazuri rare, cerclajul poate duce la ruptura prematură a membranelor, ceea ce poate declanșa un travaliu înainte de termen – un motiv în plus pentru ca femeile gravide să simtă anxietate și să aibă numeroase întrebări înainte de a se supune acestei proceduri.
Imediat după procedură, pot apărea sângerări vaginale ușoare, crampe și dureri pelvine. Acestea pot fi însoțite și de o creștere a secrețiilor vaginale dense, care pot continua și pe durata sarcinii.
Sângerarea abundentă și persistentă este o complicație, ce poate indica o lacerație cervicală sau o deteriorare a vaselor de sânge. De regulă, post procedural, pot fi sângerări ușoare sau minime care sunt considerate normale primele 3 zile.
Unele femei pot prezenta contracții uterine și tensiune în firul de sutură după efectuarea cerclajului cervical. De asemenea, în cazuri rare pot apărea și reacțiile alergice la materialul de sutură utilizat în timpul intervenției. Principalele simptome produse sunt: erupțiile cutanate, senzația de mâncărime, inflamația locală, dificultățile de respirație.
Bibliografie
- https://obgyn.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1471-0528.17905
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17267870/
- https://www.laparoscopyhospital.com/streamlecture/index.php?pid=181&p=4
- http://admin.local/servicii/#consultatii-tratamente
- http://admin.local/boli-cu-transmitere-sexuala-si-impactul-asupra-fertilitatii/
