Recuperarea după excizia polipului endometrial

Un număr considerabil de femei sunt afectate de polipii endometriali. Studiile indică o incidență de aproximativ 8% în rândul populației feminine. 

În timp ce mulți polipi endometriali nu provoacă simptome și sunt descoperiți întâmplător, alții pot fi asociati cu sângerări anormale sau infertilitate. 

Deși în mare parte sunt formațiuni benigne ce nu reprezintă un pericol major, prezintă un risc pentru fertilitate, având potențialul de a obstrucționa trompele uterine sau cervixul, împiedicând implantarea corespunzătoare.

Ce este un polip endometrial? 

Polipul endometrial este o creștere excesivă a celulelor din stratul interior al uterului, cunoscut sub numele de endometru. Polipii pot fi pediculați (având un picioruș) sau sesili (fără picioruș), iar dimensiunile lor variază.

Aceste formațiuni pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente la femeile aflate în premenopauză sau la menopauză.

Cauzele polipului endometrial. De ce apare?

Cauzele exacte ale polipului endometrial nu sunt întotdeauna clare, dar se crede că formarea acestora poate fi legată de dezechilibre hormonale, inflamație cronică sau creșterea excesivă a celulelor endometriale. Factori precum excesul de estrogen pot contribui la creșterea polipilor. Factorii de risc și predispoziția genetică pot, de asemenea, juca un rol în formarea lor.

Factori de risc ai polipilor uterini

Factorii de risc pentru dezvoltarea polipilor endometriali includ vârsta (femeile peste 40 de ani sunt predispuse la dezvoltarea polipilor uterini), dezechilibre hormonale (sindromul ovarelor polichistice), hipertensiunea, istoricul de boli endometriale precum hiperplazia endometrială, terapia cu estrogen (în special atunci când nu este administrată împreună cu progesteronul) și obiceiurile pacientei precum fumatul și obezitatea. 

Semne și simptome ale polipului endometrial 

Semnele și simptomele polipilor endometriali pot varia considerabil de la o persoană la alta, fiind adesea influențate de dimensiunea și localizarea acestora. Deși mulți polipi sunt asimptomatici și sunt descoperiți întâmplător în timpul investigațiilor, există cazuri în care pot provoca simptome specifice, care necesită atenție și tratament.

 

Sângerări între menstruații sau după menopauză

Unul dintre cele mai comune simptome asociate cu polipii endometriali este sângerarea anormală. Aceasta poate apărea sub forma de spotting între perioadele menstruale sau ca sângerări după menopauză, când menstruația a încetat. Sângerările neașteptate pot fi un semn că polipul interferează cu funcția normală a endometrului.

 

Menstruații abundente sau prelungite

Polipii pot cauza, de asemenea, modificări în modelul menstrual obișnuit. Femeile cu polipi endometriali pot observa că menstruațiile lor devin mai abundente sau durează mai mult decât în mod normal. Acest lucru se datorează faptului că polipii pot afecta modul în care endometrul se dezvoltă și se desprinde în timpul ciclului menstrual.

 

Sângerări după actul sexual

Un alt simptom posibil al polipilor este sângerarea după actul sexual. Aceasta poate fi cauzată de iritarea polipilor în timpul contactului sexual, ceea ce poate duce la sângerare. Acest simptom nu trebuie ignorat, deoarece poate indica prezența unei probleme subiacente care necesită evaluare medicală.

 

Infertilitate

Deși nu este întotdeauna cazul, polipii endometriali pot fi o cauză de infertilitate. Ei pot să interfereze cu implantarea ovocitului fertilizat sau pot crea un mediu nefavorabil pentru fertilizare. În unele cazuri, îndepărtarea polipilor poate îmbunătăți șansele de concepție.

 

Alte simptome posibile

Deși mai puțin frecvente, există și alte simptome care pot fi asociate cu polipii endometriali, inclusiv durere, discomfort sau presiune pelvine, care pot fi legate de mărimea sau localizarea polipilor.

Este important pentru oricine prezintă aceste simptome să solicite evaluare medicală. Multe dintre simptomele polipilor endometriali pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni mai grave, cum ar fi hiperplazia endometrială sau cancerul endometrial, deci diagnosticul corect este esențial. În multe cazuri, tratamentul polipilor poate rezolva simptomele și îmbunătăți calitatea vieții.

Diagnostic. Ce investigații sunt necesare pentru depistarea polipului endometrial?

Diagnosticarea polipilor endometriali este un proces important în planificarea unui tratament adecvat și personalizat. Combinarea tehnicilor și intrumentelor de investigație ajută la evaluarea caracteristicilor polipilor, cum ar fi dimensiunea, localizarea și potențialul de malignitate. 

 

Ecografia transvaginală

Ecografia transvaginală este adesea primul pas în diagnosticarea polipilor endometriali. Aceasta implică introducerea unui transductor de ecografie în vagin pentru a obține imagini detaliate ale uterului și endometrului. Ecografia transvaginală poate identifica prezența formațiunilor anormale și oferă informații despre structura lor.

 

Histerosonografia (Sono HSG)

Histerosonografia îmbunătățește capacitatea de diagnostic a ecografiei transvaginale prin introducerea unei soluții saline în cavitatea uterină în timpul ecografiei. Această metodă permite o vizualizare mai clară a interiorului uterului și poate distinge mai bine polipii de alte tipuri de formațiuni, cum ar fi fibroamele. Histerosonografia este utilă în evaluarea femeilor care prezintă sângerări uterine anormale.

 

Histeroscopia

Histeroscopia este o procedură minim invazivă care permite medicului să examineze direct interiorul uterului cu ajutorul unui histeroscop, un instrument subțire echipat cu o cameră video. Această metodă poate identifica nu numai prezența polipilor, dar și permite prelevarea de probe biopsice sau chiar îndepărtarea polipilor în timpul aceleiași proceduri. Histeroscopia oferă cea mai precisă evaluare a polipilor endometriali !

 

Biopsia endometrială

Biopsia endometrială implică prelevarea unei probe mici de țesut din endometru pentru examinare microscopică. Această procedură poate fi efectuată în cabinetul medicului cu disconfort minim. Biopsia este crucială pentru a determina dacă polipii prezintă celule anormale. Deși biopsia endometrială poate confirma prezența polipilor, nu este întotdeauna suficientă pentru a evalua întreaga extindere a acestora.

 

Tratamentul polipilor endometriali 

Tratamentul polipilor endometriali este adaptat pe baza mai multor factori, inclusiv simptomatologia pacientei, dimensiunea și numărul polipilor, precum și riscul potențial de transformare malignă. În general, abordarea terapeutică poate varia de la simpla supraveghere, în cazul polipilor asimptomatici și cu risc scăzut, până la intervenții chirurgicale pentru cei simptomatici sau cu suspiciune de malignitate.

În cazul polipilor mici, asimptomatici, și fără semne de malignitate, supravegherea activă poate fi o opțiune viabilă. Aceasta implică monitorizarea regulată a evoluției polipilor prin ecografii transvaginale. Supravegherea este adesea recomandată femeilor postmenopauzale, la care polipii pot regresa spontan.

Tratamentul medicamentos este limitat și, de obicei, nu este destinat eliminării polipilor, ci managementului simptomelor asociate, cum ar fi sângerarea. Terapia hormonală, cum ar fi utilizarea progestativelor sau a agonistilor GnRH, poate fi folosită temporar pentru a reduce sângerarea, dar efectele sunt reversibile după încetarea tratamentului.

Excizia histeroscopică este considerată cea mai bună opțiune pentru tratamentul polipilor endometriali, permițând îndepărtarea precisă a polipilor. Avantajele includ capacitatea de a examina și trata simultan cavitatea uterină, recuperare rapidă și minimizarea disconfortului post-procedural. Procedura se poate efectua sub anestezie locală sau generală, în funcție de complexitate, recomandarea medicului și preferințele pacientei.

 

Recuperarea după excizia polipului endometrial

Recuperarea după excizia polipului este, în general, rapidă și implică o perioadă scurtă de convalescență, după intervenția chirurgicală. 

De asemenea, monitorizarea simptomelor este esențială. Simptomele care necesită atenție medicală imediată includ febră, sângerare abundentă, dureri severe sau orice alte semne de infecție.

Totodată se recomandă menținerea unei igiene personale adecvate, evitarea folosirii tampoanelor interne sau a dușurilor vaginale deoarece pot interfera cu procesul de vindecare și pot crește riscul de infecție.

Complicațiile polipilor uterini

Complicațiile sunt rare, dar pot include infecția și sângerarea excesivă.

Simptomele infecției pot include febră, scurgeri vaginale neobișnuite și durere pelvină. Prevenirea infecției presupune utilizarea tehnicilor aseptice în timpul intervenției și în unele cazuri, administrarea de antibiotice profilactice.

Deși procedurile minim invazive precum histeroscopia reduc semnificativ riscul de sângerare, există cazuri izolate în care paciențele pot experimenta sângerări excesive. 

Recidivă 

Recidiva polipilor endometriali este mai des întâlnită în cazul pacientelor ce au în istoric polipectomii. Aceasta este posibilă, iar monitorizarea regulată prin ecografii sau histeroscopii este recomandată pentru diagnosticul precoce .

Polip endometrial vs. fibrom uterin

Polipii endometriali și fibroamele uterine sunt două tipuri diferite de formațiuni benigne (non-canceroase) care apar în cavitatea uterină. Deși ambele sunt frecvente și pot provoca simptome similare, ele sunt diferite din punct de vedere al structurii, cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament. 

 

	POLIPI ENDOMETRIALI	FIBROM UTERIN
DEFINIȚIE	Polipii endometriali sunt creșteri benigne care se dezvoltă pe mucoasa interioară a uterului (endometru). Ei pot varia în mărime și pot fi singuri sau multipli.	Fibroamele uterine sunt tumori benigne solide care se dezvoltă din mușchiul uterului (miometru). Ele pot varia în mărime de la foarte mici, abia detectabile, până la mari, care pot distorsiona și mări uterul.
CAUZE	Cauzele exacte nu sunt întotdeauna clare, dar fluctuațiile hormonale joacă un rol important în dezvoltarea lor. Sunt mai frecvenți la femeile aflate în premenopauză sau postmenopauză.	Deși cauza exactă a fibroamelor este necunoscută, factorii hormonali (estrogen și progesteron) și genetici sunt considerați a contribui la creșterea lor.
SIMPTOME	Mulți polipi nu provoacă simptome și sunt descoperiți întâmplător. Când apar simptome, acestea pot include sângerare intermenstruală, sângerare în menopauză, sângerare după actul sexual sau infertilitate.	Multe femei cu fibroame nu prezintă simptome. Când acestea apar, includ menstruații abundente și dureroase, sângerări între menstruații, durere pelviană, presiune pelviană, nevoia frecventă de a urina și dificultăți la concepție.
TRATAMENT	Tratamentul poate să nu fie necesar dacă polipul nu provoacă simptome și nu există vreo suspiciunea. În cazul în care sunt simptome, polipii pot fi îndepărtați chirurgical prin histeroscopie.	Opțiunile de tratament variază în funcție de simptome, dorința de a avea copii, mărimea și locația fibroamelor. Acestea pot include medicamente pentru a controla simptomele, proceduri minim invazive (miomectomia histeroscopică), chirurgia conservatoire- in funcție de localizare (miomectomie laparoscopică) sau, în cazuri severe, histerectomie.