Alcoolizare Chist Endometriozic

Endometrioza ovariană este cel mai frecvent tip de endometrioză. Endometrioamele sunt cunoscute și sub numele de chisturi de ciocolată, datorită lichidului de culoare închisă pe care îl conțin. Spre deosebire de chisturile funcționale, endometrioamele nu se resorb și necesită, de cele mai multe ori intervenție chirurgicală.

Endometrioza este o boală inflamatorie benignă, în care țesut similar cu cel care căptușește interiorul uterului, se dezvoltă în afara acestuia. Boala este extrem de frecventă în rândul femeilor de vârstă reproductivă, cu o incidență necunoscută în rândul adolescentelor.

Endometrioza este de mai multe feluri: profundă, superficială și ovariană.

Chisturile endometriozice reprezintă un subtip al endometriozei și apar cu precădere la femeile aflate la vârsta reproductivă. Acestea pot da simptomatologie dureroasă severă și pot afecta fertilitatea. Aderențele sunt specifice endometriozei, astfel încât, în majoritatea cazurilor, chisturile endometriozice sunt aderente structurilor din proximitate.

Spre deosebire de chisturile funcționale, endometrioamele se formează la suprafața ovarului, după care chistul pătrunde în structura ovarului, înlocuind treptat țesutul ovarian. Rezerva ovariană poate fi afectată.

O alternativă la intervenția chirurgicală (ablație sau excizie) o reprezintă alcoolizarea chisturilor endometriozice, sau scleroterapia. Atitudinea terapeutică depinde foarte mult de dimensiunea chisturilor. Chisturile endometriozice cu dimensiuni peste 4 cm au indicație pentru scleroterapie.

Tehnica presupune instilarea de alcool la 95 de grade în interiorul chistului. Acesta este lasat pentru cateva minute și apoi aspirat. Alcoolul distruge țesutul endometrial, fără să-l afecteze pe cel al ovarului.

Alcoolizarea chisturilor endometriozice se realizează prin intermediul unui cateter, prin puncție vaginală, sub ghidaj ecografic.

Acest tip de intervenție conservă funcția ovarului, fiind cel mai puțin agresivă dintre toate opțiunile terapeutice. Rata de recidivă este mai scăzută, iar rezerva ovariană nu este afectată.

Intervenția este minim-invazivă, este foarte bine tolerată de paciente. Riscurile sunt minime, iar disconfortul postoperator mult redus față de intervenția chirurgicală.

Procedura durează în medie 20-30 de minute. Se poate efectua cu analgo-sedare sau cu anestezie locală. Nu necesită internare, iar pacienta își poate relua activitățile obișnuite imediat.

Se aspiră conținutul chistului endometriozic prin puncție vaginală ghidată ultrasonografic, similar aspirației lichidului folicular din puncția ovariană în cadrul procedurii de fertilizare in vitro. Se măsoară cantitatea de conținut chistic aspirat. Apoi se introduce un agent sclerozant (etanol 95%) la aproximativ 70% din volumul inițial al chistului pentru a distruge prin metoda chimică pereții chistului. Se așteaptă 10 minute. Se aspiră alcoolul și se verifică să fie extrasă aceeași cantitate care a fost introdusă. Se reintroduce soluție salină în interiorul chistului pentru spălare și verificarea integrității peretelui chistic. Prin aceasta, se observă dacă ar putea exista exteriorizare de alcool în pelvis ce ar putea da reacție chimică iritativă și se irigă cu soluție salină pentru a împiedica acest potențial efect nedorit.

Riscurile asociate sunt minime, iar complicațiile sunt rare. Pacienta poate resimți o senzație de disconfort și durere ușoară, pentru care se vor recomanda analgezice. Riscul de infecție este mic dar prezent iar pentru acesta se administrează antibiotic pre și post interventional pentru a limita posibilitatea formării unui abces ovarian.

Intervenția de alcoolizare a chistului endometriozic nu necesită pregătiri speciale. Pentru că se efectuează sub sedare pacienta trebuie să se afle în repaus alimentar și hidric cu 8 ore înaintea intervenției.

Pacienta își poate relua activitățile cotidiene chiar de a doua zi. Nefiind o procedură chirurgicală (fără incizii), nu prezintă restricții speciale.