Gonadotropina corionică umană (hCG) este un hormon produs de celulele trofoblastice ale placentelor în curs de dezvoltare imediat după fertilizarea ovulului și implantarea acestuia în uter, având ca rol principal susținerea sarcinii în primele stadii prin menținerea funcționării corpului luteal.

 

Cuprins

Ce este hormonul hCG?

Ce este gonadotrofina corionica umana ( hCG? )

Cum se produce gonadotropina corionică umană?

Care este rolul hCG?

Cum se utilizeaza hCG pentru fertilitate?

hCG eliberat în alte circumstanțe decât sarcina normală

Care sunt nivelurile normale de hCG pe săptămână, în timpul sarcinii?

Ce înseamnă niveluri scazute de hCG?

Ce înseamnă un nivel ridicat de hCG?

Exista doua tipuri diferite de teste de sânge pentru a detecta hCG

Teste de sarcină din urină

Cat de des testezi nivelul hCG in timpul sarcinii?

Pentru ce se utilizeaza hCG la barbati?

Ce este gonadotrofina corionica umana ( hCG? )

Gonadotrofina corionică umană (hCG) este un hormon produs în timpul sarcinii, fiind secretat de celulele trofoblastice care se vor transforma ulterior în placentă. Acest hormon este cel detectat de testele de sarcină de acasă, deoarece nivelurile sale încep să crească rapid după implantarea embrionului în uter.

Rolul principal al hCG este de a menține corpul luteal (o structură care se formează în ovare după eliberarea unui ovul) și de a-l stimula să producă progesteron. Progesteronul este esențial în primul trimestru de sarcină pentru a menține un mediu uterin propice pentru dezvoltarea embrionului. În plus, hCG poate influența și sistemul imunitar al mamei pentru a proteja fătul care se dezvoltă.

Pe lângă utilizarea sa în testele de sarcină, hCG este folosit și în tratamentele de fertilitate pentru a stimula ovulația și pentru a susține sarcina în primele stadii. În unele cazuri, nivelurile anormale de hCG pot indica probleme de sănătate, cum ar fi sarcina ectopică sau anumite tipuri de tumori.

Cum se produce gonadotropina corionică umană?

Gonadotropina corionică umană (hCG) este produsă în principal de celulele trofoblastice, care fac parte din placenta în dezvoltare. Producția începe imediat după ce embrionul se implantează în mucoasa uterină. Procesul se desfășoară astfel:

Implantarea embrionului

După fertilizarea ovulului, embrionul rezultat se divide și migrează în uter, unde se implantează în mucoasa uterină. Acesta este momentul în care începe producția de hCG.

Dezvoltarea trofoblastului

În timpul implantării, celulele din exteriorul embrionului încep să se diferențieze într-un strat numit trofoblast. Acesta este stratul care ulterior va contribui la formarea placentei. Trofoblastul invadează endometrul (mucoasa uterină) pentru a stabili o conexiune solidă și durabilă între mamă și embrion.

Secreția de hCG

Celulele trofoblastice încep să secrete hCG,iar hCG stimulează corpul luteal din ovar să continue producția de progesteron și estrogen până când placenta este suficient dezvoltată pentru a prelua această funcție.

Funcții suplimentare

Pe lângă rolul său în menținerea corpului luteal, hCG are și alte funcții, inclusiv modularea sistemului imunitar matern pentru a tolera embrionul (considerat un „străin” genetic).

hCG continuă să fie produs în cantități din ce in ce mai mari pe măsură ce sarcina progresează, cu niveluri maxime atinse în primul trimestru, după care încep să scadă pe măsură ce placenta își asumă mai multe dintre funcțiile necesare menținerii sarcinii.

 

Care este rolul hCG?

Gonadotropina corionică umană (hCG) este un hormon esențial pentru susținerea sarcinii în primele sale stadii. Principalele funcții ale hCG sunt:

Susținerea corpului luteal

hCG stimulează corpul luteal din ovar să continue producția de progesteron și estrogen în primele săptămâni ale sarcinii. Progesteronul este esențial pentru menținerea unui mediu uterin stabil, prevenind menstruația și facilitând creșterea și dezvoltarea embrionului.

Dezvoltarea placentei

hCG ajută la dezvoltarea și menținerea placentei, care este esențială pentru furnizarea de nutrienți și oxigen fatului, precum și pentru eliminarea deșeurilor metabolice.

Reglarea sistemului imunitar

hCG modulează sistemul imunitar al mamei pentru a preveni respingerea embrionului, care este recunoscut ca un corp străin din punct de vedere genetic.

Promovarea creșterii

În unele studii, s-a sugerat că hCG poate influența creșterea și dezvoltarea țesuturilor, inclusiv a celor ale fătului.

Diagnostic și monitorizare

Nivelurile de hCG sunt utilizate pentru a confirma și monitoriza progresul sarcinii. Testele de sarcină detectează hCG în urină sau sânge, iar nivelurile anormale pot indica posibile probleme, cum ar fi sarcina ectopică, molară sau un avort iminent.

hCG joacă astfel un rol important în primele etape ale sarcinii, asigurând că condițiile necesare dezvoltării embrionului sunt menținute până când placenta poate prelua aceste funcții.

 

Cand produce corpul hCG?

Corpul începe să producă hCG la scurt timp după ce un ovul fertilizat se implantează în mucoasa uterului. Acest eveniment de obicei are loc la aproximativ 6-12 zile după ovulație și fertilizare.

Producția de hCG în timpul sarcinii

 Odată ce embrionul se implantează în endometrul uterin, celulele din partea exterioară a acestuia, cunoscute sub numele de trofoblast, încep să se dezvolte și să formeze placenta. Trofoblastul produce hCG, care este esențial pentru menținerea sarcinii.

hCG ajută la menținerea corpului luteal. Corpul luteal produce progesteron, necesar pentru susținerea sarcinii în stadiile incipiente. hCG asigură faptul că producția de progesteron continuă până când placenta este suficient de dezvoltată pentru a prelua această funcție.

Alte situații în care poate fi produs hCG

Sarcini non-viabile

Cum ar fi sarcina ectopică (când embrionul se implantează în afara uterului) sau sarcina molară (o anomalie a placentării).

Tumori trofoblastice gestaționale

Cum ar fi coriocarcinomul, care este un tip rar de cancer ce apare în țesutul care ar fi trebuit să devină placenta.

Anumite tipuri de cancer

Inclusiv cancerul testicular și unele forme de cancer ovarian pot produce, de asemenea, hCG.

În mod normal, în afara sarcinii, nivelurile de hCG sunt foarte scăzute sau nedetectabile. Prezența hCG în sânge sau urină este adesea folosită ca un indicator timpuriu și fiabil al sarcinii.

 

Cum se utilizeaza hCG pentru fertilitate?

hCG este utilizat în mod frecvent în tratamentele de fertilitate pentru a ajuta la reproducerea asistată. Acest hormon joacă un rol important in modularea ciclului reproductiv feminin și poate fi folosit pentru a controla și îmbunătăți procesele ovulatorii. 

Principalele moduri în care hCG este utilizat în tratamentele de fertilitate:

Inducerea ovulației

hCG este adesea folosit pentru a induce ovulația la femeile care suferă de anovulație (lipsa ovulației) sau au cicluri ovulatorii neregulate. În tratamente de reproducere asistată, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV) sau inseminarea intrauterină, hCG este administrat pentru a induce maturarea finală a ovocitelor și declanșarea ovulației. Acest lucru permite programarea precisă a recoltării ovocitelor sau a inseminării.

Suport luteal

După inducerea ovulației, suportul luteal este necesar pentru a ajuta la pregătirea endometrului pentru implantarea embrionului. hCG poate fi administrat după ovulație pentru a sprijini funcția corpului luteal, asigurând producția continuă de progesteron necesară pentru a menține mucoasa uterină receptivă pentru implantarea embrionului.

Parte a regimurilor de tratament FIV

În cadrul procedurilor FIV, hCG este folosit pentru a finaliza maturizarea ovocitelor înainte de recoltarea acestora. Administrarea de hCG se face la un moment precis, de obicei la 36 de ore înainte de recoltarea ovocitelor, pentru a maximiza șansele de obținere a ovocitelor mature și viabile.

Modul de administrare

hCG este administrat prin injecții, care pot fi subcutanate sau intramusculare, în funcție de protocolul specific al tratamentului. Dozajul și planificarea injecțiilor de hCG sunt personalizate pentru fiecare pacient în parte, bazându-se pe răspunsul individual al fiecărei persoane la tratament.

Monitorizarea

Administrarea de hCG necesită monitorizare atentă, deoarece poate crește riscul de sindrom de hiperstimulare ovariană, o complicație potențial gravă a tratamentelor de fertilitate. Monitorizarea include ecografii frecvente și verificarea nivelurilor hormonale pentru a ajusta dozele și pentru a preveni complicațiile.

 

hCG eliberat în alte circumstanțe decât sarcina normală

Într-adevăr, hCG (gonadotropina corionică umană) poate fi eliberat în alte circumstanțe în afara unei sarcini normale. Acest hormon, asociat în mod obișnuit cu sarcina, poate apărea și în anumite condiții medicale sau patologii. Câteva dintre acestea includ:

Sarcini neviabile

hCG poate fi eliberat în sarcinile neviabile, precum sarcinile ectopice si sarcinile molare.

Tumori trofoblastice gestaționale

Aceste tumori se dezvoltă din celulele care ar trebui să formeze placenta. Cele mai cunoscute sunt mola hidatiformă completă și parțială, și coriocarcinomul. Aceste tumori produc hCG și pot necesita tratament specific, inclusiv chimioterapie.

Cancere

Anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul testicular, cancerul ovarian și anumite tipuri de cancer pulmonar, pot produce hCG ca parte a profilului lor hormonal. Producția de hCG în aceste tipuri de cancer este datorată celulelor canceroase care mimează funcția celulelor trofoblastice normale.


Care sunt nivelurile normale de hCG pe săptămână, în timpul sarcinii?

Nivelurile de hCG în timpul sarcinii variază foarte mult de la o femeie la alta și pot depinde de mai mulți factori, inclusiv de specificul testelor utilizate pentru măsurarea lor. Cu toate acestea, există anumite intervale tipice pe care le pot atinge aceste niveluri pe parcursul sarcinii, măsurate în unități internaționale pe mililitru (mIU/mL). Iată o descriere generală a nivelurilor tipice de hCG pe săptămână de sarcină, începând de la ultima menstruație:

  • 3 săptămâni: 5 – 50 mIU/mL
  • 4 săptămâni: 5 – 426 mIU/mL
  • 5 săptămâni: 18 – 7,340 mIU/mL
  • 6 săptămâni: 1,080 – 56,500 mIU/mL
  • 7 – 8 săptămâni: 7,650 – 229,000 mIU/mL
  • 9 – 12 săptămâni: 25,700 – 288,000 mIU/mL
  • 13 – 16 săptămâni: 13,300 – 254,000 mIU/mL
  • 17 – 24 săptămâni: 4,060 – 165,400 mIU/mL
  • 25 – 40 săptămâni: 3,640 – 117,000 mIU/mL

 

Este important să reținem că aceste valori sunt orientative și pot varia semnificativ. Nivelurile de hCG ating un vârf în jurul săptămânilor 8-11 de sarcină și apoi încep să scadă treptat. 

 

Ce înseamnă niveluri scazute de hCG?

Niveluri scăzute de hCG în timpul sarcinii pot indica diverse situații, dintre care unele pot fi motive de îngrijorare. Principalele posibile cauze și implicații ale unor niveluri scăzute de hCG:

Calcul greșit al vârstei sarcinii

Adesea, nivelurile scăzute de hCG pot fi rezultatul unei erori în estimarea vârstei sarcinii. Dacă sarcina este mai puțin avansată decât se credea, nivelurile de hCG ar putea fi mai mici decât se așteaptă pentru presupusa vârstă gestațională.

Sarcină ectopică

O sarcină ectopică, în care embrionul se implantează în afara uterului (de obicei într-una din trompele uterine), poate cauza nivele scăzute de hCG. Aceasta este o condiție medicală urgentă care necesită intervenție rapidă.

Avort iminent sau complet

Nivelurile scăzute de hCG pot semnala un avort spontan iminent sau unul care a avut deja loc, unde nivelul hormonului scade pe măsură ce sarcina încetează să mai evolueze.

Sarcină molară incompletă sau parțială

Deși sarcinile molare sunt de obicei asociate cu niveluri anormal de ridicate de hCG, unele forme incomplete sau parțiale pot prezenta niveluri scăzute.

Este important să se efectueze evaluări suplimentare pentru a determina cauza exactă a nivelurilor scăzute de hCG, inclusiv ecografii și repetarea testelor de hCG pentru a monitoriza evoluția nivelurilor. În orice situație, femeile cu niveluri scăzute de hCG ar trebui să consulte un medic pentru o evaluare și o abordare teraputică adecvată.

 

Ce înseamnă un nivel ridicat de hCG?

Nivelurile ridicate de hCG în timpul sarcinii pot semnala mai multe condiții, unele normale și altele care pot necesita atenție medicală suplimentară. Principalele situații asociate cu un nivel ridicat de hCG:

Sarcină multiplă

Nivelurile de hCG sunt adesea mai ridicate în cazul sarcinilor multiple (gemeni, tripleți etc.), deoarece mai multe placente produc hormonul.

Eroare în calculul vârstei sarcinii

Dacă vârsta gestațională a fost subestimată, nivelurile de hCG pot părea anormal de ridicate pentru perioada presupusă de sarcină.

Sarcina molară

Aceasta este o tulburare de creștere trofoblastică, unde țesutul care ar trebui să se dezvolte în placenta se transformă într-o masă anormală de chisturi. Sarcinile molare sunt caracterizate prin niveluri extrem de ridicate de hCG și necesită tratament medical.

Tumorile trofoblastice gestaționale

Acestea includ condiții precum coriocarcinomul și alte tumori rare, care sunt legate de țesutul care formează placenta. Aceste tumori pot cauza, de asemenea, niveluri foarte ridicate de hCG.

Anomalii genetice

Unele anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down, pot fi asociate cu niveluri mai ridicate de hCG în timpul sarcinii.

Probleme cu placentă sau cu dezvoltarea fetală

Unele condiții legate de dezvoltarea placentară sau fetală pot cauza, de asemenea, creșterea nivelurilor de hCG.

Dacă nivelurile de hCG sunt semnificativ mai ridicate decât este tipic pentru stadiul respectiv de sarcină, este important să se efectueze investigații suplimentare pentru a determina cauza. Aceasta poate include teste suplimentare, cum ar fi ecografia, și monitorizarea atentă a sarcinii.

 

Exista doua tipuri diferite de teste de sânge pentru a detecta hCG

Există două tipuri principale de teste de sânge pentru a detecta hCG (gonadotropina corionică umană), fiecare cu un scop specific:

Testul de sânge pentru hCG

Acest tip de test determină dacă hormonul hCG este prezent în sânge, oferind un răspuns simplu, de tip „da” sau „nu”. Testul calitativ este similar cu testele de urină pentru acasă, dar utilizând o mostră de sânge pentru analiză. Acesta este folosit pentru a confirma sarcina, dar nu oferă detalii despre nivelul hormonului.

Testul cantitativ de sânge pentru hCG („beta hCG”)

Acest test măsoară cantitatea exactă de hCG din sânge. Rezultatele sunt exprimate în unități pe mililitru (mIU/mL) și pot oferi informații importante despre stadiul și sănătatea sarcinii. Testul cantitativ este util pentru a evalua viabilitatea sarcinii, a identifica și monitoriza o sarcină ectopică, a diagnostica o sarcină molară, sau pentru a detecta anumite probleme în timpul sarcinii. De asemenea, poate fi folosit pentru a urmări scăderea nivelurilor de hCG după un avort spontan sau terminarea unei sarcini, pentru a confirma că tot țesutul a fost eliminat din uter.

Teste de sarcină din urină

Acestea sunt cele mai comune forme de teste de sarcină și pot fi cumpărate și utilizate acasă. Sunt convenabile, confidențiale și ușor de utilizat. Majoritatea testelor de urină sunt destinate să fie folosite începând cu prima zi de întârziere a menstruației, deși unele teste mai sensibile pot detecta hCG chiar și cu câteva zile înainte de data așteptată a menstruației. 

Se aplică o mostră de urină pe o bandă reactivă, fie prin urinare directă pe stick, fie prin scufundarea acestuia într-un recipient cu urină.

Rezultatele apar în câteva minute și sunt indicate prin linii colorate, simboluri (+ sau -), sau chiar cuvinte („insărcinată” sau „nu este insărcinată”).

Cat de des testezi nivelul hCG in timpul sarcinii?

Nu există un protocol standard universal pentru toate sarcinile; decizia de a testa și frecvența testării sunt adesea determinate de factori specifici.

  • Dacă există suspiciuni de sarcină ectopică sau de sarcină molară, nivelurile de hCG pot fi monitorizate mai frecvent pentru a evalua starea de sănătate a sarcinii.
  • După tratamentul unei sarcini ectopice sau al unei sarcini molare, medicii pot urmări nivelurile de hCG pentru a se asigura că acestea scad corespunzător, indicând că țesutul anormal a fost eliminat complet.
  • Pentru femeile care au trecut prin tratamente de infertilitate, nivelurile de hCG pot fi monitorizate pentru a confirma și a evalua evoluția sarcinii.
  • Dacă există sângerări, dureri sau alte simptome care preocupă medicul sau pacienta, nivelurile de hCG pot fi testate pentru a ajuta la diagnosticarea stării sarcinii.
  • În cazurile în care există îngrijorări cu privire la viabilitatea sarcinii, cum ar fi lipsa dezvoltării așteptate a fătului la ecografie, nivelurile de hCG pot fi folosite pentru a oferi informații suplimentare.

 

Într-o sarcină normală și sănătoasă, fără complicații, testarea hCG nu este necesară pe tot parcursul sarcinii. Nivelurile de hCG sunt de obicei monitorizate numai în etapele timpurii pentru a confirma sarcina, după care atenția se poate muta către alte forme de monitorizare prenatală.

Pentru ce se utilizeaza hCG la barbati?

hCG este folosit în tratamentul anumitor probleme de sănătate la bărbați, în special cele legate de funcția testiculară și fertilitate. 

Hipogonadismul este o condiție în care corpul nu produce suficient testosteron, hormonul sexual principal la bărbați. hCG este utilizat pentru a stimula testiculele să producă mai mult testosteron și spermatogeneza (producția de spermatozoizi), ajutând la restabilirea funcțiilor sexuale normale și la îmbunătățirea fertilității.  Acest lucru este adesea necesar în tratamentul cuplurilor care încearcă să conceapă, mai ales când infertilitatea masculină este un factor. hCG actionează asemănător hormonului luteinizant (LH) natural, care este esențial pentru maturizarea spermatozoizilor în testicule.

În cazurile de pubertate întârziată la băieți, hCG poate fi folosit pentru a stimula dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi creșterea masei musculare, adâncirea vocii și creșterea părului facial și corporal. Această intervenție ajută la inițierea și progresul procesului natural de pubertate.

În unele cazuri, hCG este folosit ca marker tumoral în managementul cancerului testicular. Deși hCG în sine nu tratează cancerul, nivelurile sale sunt monitorizate pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a detecta recidiva.

 

Bibliografie